Păcatul curviei cu privirea (1)

,,Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.” Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. Dacă, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.” (Matei 5:27-30)
Chiar din primele cuvinte ale acestui text biblic, ne dăm seama că Domnul Isus, nu se adresează unor păgâni, nici unor habarnişti în materie de religie, ci unor oameni care ,,au auzit” ce s-a zis celor din vechime, unor oameni care cunoşteau foarte bine poruncile Vechiului Testament, ba mai mult decât atât, Domnul Isus se adresează unor oameni care totdeauna s-au considerat împlinitori ai poruncii: ,,să nu preacurveşti!” Însă nu mică le-a fost mirarea, când Domnul Isus le-a spus, că de comiterea acestui păcat se face vinovat, nu doar cel care întreţine relaţii sexuale înafara căsătoriei, ci chiar şi cel care pofteşte în inima sa trupul altei persoane decât al aceleia cu care este căsătorit.
Subiectul acestui text biblic este curvia din inimă, sau păcatul curviei cu privirea, şi se adresează, în general, oamenilor religioşi care nu se consideră a fi printre oamenii imorali, ci se declară împlinitori ai poruncii: ,,să nu comiţi adulter!”
Lucrul cel mai şocant este faptul că Domnul Isus pune semnul egalităţii între curvia în faptă şi curvia în inimă sau în minte. Locul celor care păcătuiesc cu privirea, complăcându-se poftind trupul altuia, este tot în gheenă alături de curvari şi prostituate, iar problema este atât de serioasă încât Domnul Isus afirmă că: ,,Dacă, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.” Păcatul în viaţa lui Samson a venit tot prin privire, şi prin urmare a trebuit să-şi piardă ochii, pentru ca trupul să-i fie smuls din flăcările gheenei.
Personal, încă mai cred, că majoritatea membrilor bisericilor evanghelice, nu au săvârşit niciodată păcatul curviei în faptă, dar că foarte mulţi dintre ei l-au săvârşit în inimă. Unii se luptă din greu cu acest soi de păcate, pe când alţii nici măcar nu le consideră grave şi se complac în ele.
De fapt, curvia în inimă este primul pas către curvia în faptă. Cine acceptă curvia la nivelul minţii şi al inimii, va ajunge dependent de pornografie şi de masturbare. Relaţia lui prezentă sau viitoare de familie va fi serios afectată, şi este foarte probabil că va ajunge şi la curvia în faptă. Păcatul dacă nu este stârpit din faşă, dospeşte, escaladează şi se înmulţeşte până la pierderea oricărui dram de moralitate sau decenţă.
Generaţia actuală a bisericilor noastre, trăieşte sub tirania imaginii, iar tema favorită a producătorilor de ,,imagini” este trupul dezgolit al bărbatului şi femeii. Dacă nu punem piciorul în prag sau degetul pe rană, vom ajunge să ne înstrăinăm tot mai mult de Dumnezeu şi de standardele sfinţeniei Sale, şi în acelaşi timp ne vom amăgi crezând că vom intra şi în rai. Nu vă înşelaţi fraţilor, nimic întinat şi spurcat nu va intra acolo! Să nu credeţi că în rai vor pătrunde toţi afemeiaţii, obsedaţii sexuali, şi toate ,,piţipoancele”, fie ele chiar şi cu batic în cap.
Subiectul asupra căruia aş dori să medităm este: păcatul curviei cu privirea sau păcatul curviei în inimă, şi cred că ne vizează pe toţi, indiferent de sex şi de vârstă. Pentru astăzi aş dori să vă conştientizez de faptul că:
Păcatul curviei cu privirea produce o robie foarte puternică, iar în mesajul viitor vom studia modul în care se ajunge la eliberarea de acest păcat.
1. Păcatul curviei cu privirea produce o robie foarte puternică datorită forţei impulsului sexual.
Dumnezeu, când l-a creat pe om, a aşezat multă forţă în impulsul sexual. Impulsul sexual este unul dintre cele mai puternice impulsuri ale omului. Nu sunt deacord cu cei care afirmă, asemenea lui Freud, că impulsul sexual este cel mai puternic impuls al omului. Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu raţiune cu suflet şi cu duh, l-a făcut după chipul şi asemănarea Sa. La animale, este adevărat că impulsul sexual este cel mai puternic impuls, dar omul este superior animalelor. Este adevărat că păcatul poate produce o aşa mare degradare în interiorul fiinţei umane, încât să-l coboare până la nivelul animalic de manifestare
Dar ca orice altă forţă, şi forţa impulsului sexual este bună atâta vreme cât este ţinută sub control. O forţă uriaţă scăpată de sub control este o mare nenorocire. Cantităţi uriaşe de apă acumulate într-un imens baraj reprezintă o mare binecuvântare, dar un baraj care se rupe, mătură sate întregi de pe faţa pământului. Familia creştină reprezintă barajul în care forţa sexualităţii reprezintă o binecuvântare, însă când acest baraj se rupe, forţa sexualităţii devastează tot ce întâlneşte în cale: trup, suflet, copii, societate, etc. Convingerea mea este că sexualitatea reprezintă unul din marile teste ale fidelităţii, la care îl supune Dumnezeu pe om.
De la Adam încoace, diavolul nu face altceva decât să dea la târnăcoape asupra familiei, pentru că dacă aceasta se distruge, forţa sexualităţii va fi canalizată după bunul lui plac, şi se pare că niciodată nu i-au ieşit mai bine planurile, ca în generaţia noastră.
Despre forţa impulsului sexual, scăpată de sub control, vorbeşte Eminescu în ,,Luceafărul” când ni-l prezintă pe Hyperion gata să renunţe chiar la nemurire pentru o clipă de plăcere alături de ,,o prea frumoasă fată”. O, câţi luceferi creaţi de Dumnezeu pentru nemurire, şi-au vândut sufletul şi veşnicia pentru a gusta o clipă din dulcele şi amarul fruct al adulterului! Faţă de ei se împlinesc cuvintele Scripturii, că se duc ca boii la măcelărie. Despre forţa impulsului sexual scăpat de sub control, ne vorbeşte Victor Hugo, în Notre Dame de Paris, în persoana arhidiaconului catedralei, dispus să dezbrace straiele preoţeşti, şi să-L scuipe pe Dumnezeu în faţă, doar pentru a fi alături de fermecătoarea ţigăncuşă Esmeralda, dar care până la urmă i-a adus pieirea. Despre ravagiile impulsului sexual ne vorbesc atâtea crime, violuri şi divorţuri care lasă în urmă inimi frânte şi copii cu ochii scăldaţi în lacrimi. Despre puterea scăpată de sub control a impulsului sexual ne vorbeşte faptul că cei mai mulţi bani nu se fac din agricultură nici din industrie ci din prostituţie şi pornografie. Cea mai folosită monedă de schimb nu este ,,Euro” nici ,,Dolarul” ci ,,plata în natură”. Aşa s-a ajuns ca diverse posturi cheie din sectorul de stat şi cel privat să fie ocupate de aşa numite ,,bombe sexy” specializate în a suci minţile oricărui bărbat care nu fuge la timp ca Iosif, şi a căror creier nu face nici trei parale. Datorită forţei impulsului sexual, scăpat de sub control, multe femei şi-au folosit ,,darul lor” ca armă de şantaj. Mulţi bărbaţi au plătit scump pentru o aventură de-o noapte. Samson a plătit cu ochii apoi cu viaţa, Irod a plătit prin moartea lui Ioan Botezătorul, alţii şi-au pierdut averi câştigate cu trudă o viaţă întreagă, alţii au plătit cu sănătatea contactând tot felul de boli venerice. Unii împăraţi au dat regate întregi pentru plăcere, unii oameni politici au dat legi, comandate în urma unei aventuri de-o noapte. Din păcate, de multe ori, forţa motrice care împinge istoria, generează evenimente, nu este raţiunea şi nici Scriptura ci impulsul sexual, a cărui forţă a scăpat de sub control.
2. Păcatul curviei cu privirea produce o robie foarte puternică datorită mediului stricat în care trăim.
Trăim într-o lume dominată de piaţă, iar regula de bază a pieţei este că cererea generează oferta. Forţa impulsului sexual scăpată de sub control, a generat o cerere uriaşă la nivelul pieţei, iar oferta n-a întârziat să apară. Piaţa a fost invadată cu toate materiale necesare satisfacerii poftei. Industria audio-vizualului cât şi industria vestimentară s-au pus la dispoziţia sexului, ceea ce a grăbit procesul dezintegrării morale.
Cred că în nici o altă perioadă istorică, omul n-a fost expus la atâta stricăciune morală ca astăzi. Cred că niciodată n-a existat o tendinţă atât de pronunţată de dezgolire a trupului în public ca astăzi. Cred că niciodată omul n-a fost bombardat cu atâtea materiale inspirative la păcat ca astăzi. Niciodată nesimţirea, neruşinarea şi sfidarea la adresa lui Dumnezeu n-au atins cote atât de alarmante ca astăzi. Astăzi lumea te consideră rămas în urmă, demodat, timid, incult, sau prostănac, dacă nu şti să flirtezi cu vecinul de peste gard, sau cu colega de birou. Niciodată oamenii nu au vorbit în public atât de dezinvolt despre aventurile lor. Dar oare ce ne aşteaptă în viitor, când parlamentele dau legi care încurajează divorţul şi perversiunile sexuale? Copiii lui Dumnezeu îşi chinuiesc sufletul într-o astfel de lume, la fel ca şi Lot în Sodoma, deaceea trebuie să întrerupem tăcerea, să punem degetul pe rană şi să strigăm împotriva păcatului.
3. Păcatul curviei cu privirea produce o robie foarte puternică, datorită faptului că acest gen de păcate se face în ascuns.
În special când vorbim despre cei care se consideră a fi copii ai lui Dumnezeu, aceste păcate se fac în singurătate, departe de ochii lumii, iar în biserică toţi părem oamenii cei mai desăvârşiţi. Este imposibil de ştiut câţi bărbaţi din adunare au întors capul după vreo femeie săptămâna care a trecut. Păstorul n-are de unde să cunoască câţi membrii ai bisericii lui, s-au închis în cameră, săptămâna trecută, au tras perdelele, s-au asigurat că sunt departe de ochii părinţilor, ai copiilor, ai soţului sau soţiei, şi au început să navigheze pe valurile tulburi ale internetului, autosatisfăcându-şi plăcerile cărnii. Predicatorul nu are de unde să ştie câţi dintre ascultătorii lui au savurat săptămâna trecută, glumele fără perdea ale celor din jur, câte ,,surori” şi-au ales garderoba cu scopul de a zăpăci mintea cuiva. Biserica nu ştie câte flirturi, avansuri, motivaţii greşite, filme, seriale au întinat mintea şi inima membrilor ei.
Însă, partea încurajatoare este că deşi aceste lucruri se fac la întuneric, şi nu se cunosc în totalitate, nici nu pot fi dovedite cu certitudine, totuşi se simte când în biserică există astfel de lucruri. Mai ales atunci când în biserică există oameni sfinţi, care au luat în serios pocăinţa. Ei simt prin Duhul Sfânt când în biserică este păcat. Unul din darurile Duhului Sfânt este darul de descoperire, iar Scriptura spune clar că tot ce se face la întuneric se va trâmbiţa de pe acoperişul caselor, şi aceasta nu doar la judecata de apoi ci chiar în lumea aceasta. Noi putem să ne ascundem de oameni doar pentru o vreme. Când în biserică există un grup de oameni sfinţi şi dedicaţi cu totul Domnului, Dumnezeu îi demască pe toţi cei prefăcuţi, şi scoate la lumină toate păcatele lor cele ascunse, de care nu vor să se pocăiască, şi se împlineşte Scriptura care spune că cei răi nu pot sta în adunarea celor neprihăniţi. (Ps.1)
4. Păcatul curviei cu privirea produce o robie foarte puternică, datorită faptului că despre aceste păcate se predică prea puţin.
Când am predicat despre aceste lucruri în biserica în care slujesc, mulţi dintre ascultători mi-au spus că nu au mai auzit pe nimeni predicând despre aşa ceva.
Vreau să vă dau trei motive pentru care este foarte greu de predicat despre acest soi de păcate:
În primul rând, despre aceste păcate este foarte greu de predicat, datorită faptului că acest subiect este încă considerat un subiect tabu. Încă mai există mentalitatea că nu-i deloc spiritual să vorbim despre curvie, flirt, sexualitate, pornografie, nici în biserică şi nici acasă. Dar bine că este spiritual să băgăm capul în nisip la fel ca struţul, şi să ignorăm faptul că acest flagel face ravagii prin bisericile noastre. Să tăcem noi părinţii şi predicatorii, şi să nu prezentăm adevărul biblic în acest domeniu, că are grijă televizorul, internetul, colegii de cartier de şcoală şi de serviciu, să prezinte varianta diavolului, copiilor şi tinerilor noştri, cu privire la acest subiect.
În al doilea rând, despre acest soi de păcate este foarte dificil de predicat, datorită limbajului dezgustător uneori chiar vulgar implicat. Când începi să vorbeşti despre toate păcatele, aberaţiile şi deviaţiile de natură sexuală, eşti nevoit să foloseşti un limbaj care parcă nu se pretează a fi folosit de la amvon. Însă lucrul de-a dreptul ciudat, este că mulţi din cei care fac reacţie la un astfel de limbaj, folosit în biserică, savurează şi se delectează ascultând glumele fără perdea ale celor din jur şi emisiunile de divertisment care au la bază tot sexualitatea. Este adevărat că predicatorul trebuie să fie pertinent în exprimare, dar în acelaşi timp trebuie să spună lucrurilor pe nume. Dacă peste tot în societate, sexualitatea, sau mai bine zis deviaţiile acesteia, sunt principalul subiect, atunci şi Biserica are ceva de spus în acest domeniu, şi nu are voie să tacă.
În al treilea rând, despre acest soi de păcate este foarte greu de predicat, datorită faptului că unii din cei care ar trebui să predice despre ele se simt cu musca pe căciulă. Dacă este cineva ispitit în domeniul sexual, atunci în primul rând acesta este predicatorul. Când predicatorul nu este biruitor asupra acestor ispite, nici nu va predica despre acest domeniu. Când un predicator evită mereu să predice împotriva curviei cu ochii cu gândul şi cu inima, înseamnă că şi el este falimentar în acest domeniu. Când un tată nu stă de vorbă cu copiii lui despre păcatul pornografiei, al masturbării, al glumelor fără perdea şi al relaţiilor neângăduite, înseamnă că şi el este victimă al acestor păcate. Când o mamă nu-şi învaţă fata ce înseamnă îmbrăcăminte cuviincioasă, şi când n-o educă să nu se lasă atinsă şi sedusă de orice trecător, înseamnă că şi ea a fost tot un fel de ,,pasăre măiastră”, ca să nu zic de noapte. Despre aceste păcate, nu poate vorbi cu autoritate şi cu libertate decât un biruitor, în domeniu. Un predicator cu musca pe căciulă, se îneacă cu salivă, îşi înghite limba, când încearcă să dea altora lecţii de moralitate. Dealtfel, cred că nu-i absolut nici o umilire să recunoşti că şi tu ai fost cândva robit de astfel de păcate, sau că te lupţi cu astfel de ispite, dar că prin Isus Cristos eşti un biruitor, şi că vrei să-i ajuţi şi pe alţii să experimenteze biruinţa pe care ai experimentat-o tu.
Aşadar, este greu de predicat despre aceste lucruri, dar cu ajutorul lui Dumnezeu încercăm să o facem, pentru că trebuie. Trebuie să predicăm împotriva acestor păcate, deoarece peste o sută de ani, unii din cei care ne ascultă vor fi în iad tocmai datorită acestor păcate, iar mulţi pot fi smulşi de acolo, dacă vom spune lucrurilor pe nume.
În concluzie:
În acest mesaj am accentuat faptul că păcatul curviei cu privirea produce o robie puternică, nu ca să pun în umbră puterea lui Dumnezeu de a elibera, ci ca să vă demonstrez că cu păcatul nu este de glumit, aşa cum fac cei mai mulţi. De fapt, nu te poţi bucura de o eliberare deplină până când nu conştientizezi robia cruntă în care ai ajuns. Dumnezeu înainte de a ne vorbi despre minunea mântuirii, ne vorbeşte despre grozăvia păcatului. Superficialitatea când este vorba de robia păcatului, va conduce la o eliberare tot superficială, adică la o altă formă de robie. De aceste păcate trebuie să fugi, la fel ca Iosif, şi încă în timp optim, până nu-i prea târziu. Specialiştii spun că este mai uşor ca cineva să scape de dependenţa de heroină decât de dependenţa de pornografie. Asta nu înseamnă că Dumnezeu nu poate elibera pe cei legaţi de aceste păcate, dar cu cât robia este mai mare, cu atât şi procesul eliberării va implica mai multă suferinţă, pentru cel în cauză. Dar mai multe despre eliberarea de păcatul curviei cu privirea în mesajul următor.