Un monstru care trebuie omorât (2)

Orice om născut din femeie, este purtătorul unui monstru înfiorător numit: firea pământească, trupul păcatului sau trupul poftelor firii noastre pământeşti. Mădularele acestui monstru nu sunt: creier, ochi, urechi, gură, mâini, picioare, inimă, ci: curvie, necurăţie, patimă, poftă rea, lăcomie, mânie, vrăjmăşie, răutate, clevetire, vorbe ruşinoase, minciună. Mădularele acestui monstru sunt strâns legate de mădularele trupului nostru, şi el se hrăneşte prin ele. Gândurile noastre rele, cuvintele noastre stricate, atitudinile, sentimentele şi faptele noastre păcătoase, sunt hrana care îl întreţine în viaţă şi-l face să se dezvolte.
În Coloseni 3, Pavel ne spune că trebuie să omorâm mădularele acestui monstru: ,,De aceea, omorâţi mădularele voastre care Sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli. Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate. Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură. Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucît v-aţi desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,” (5-9)
Orice text biblic care începe cu expresia ,,de aceea” mă obligă să merg puţin în urmă şi să văd ,,de ce” mi se cere lucrul respectiv. Faptul că Pavel îşi începe discuţia despre omorârea mădularelor firii pământeşti cu expresia ,,de aceea”, înseamnă că el ne-a dat şi argumentele pentru care este necesar să facem acest lucru. Ca fiinţe raţionale, când ştim de ce trebuie să facem un anumit lucru, avem şi motivaţia necesară să-l facem, dar dacă nu ni se oferă un răspuns satisfăcător la întrebarea ,,de ce?” atunci niciodată nu ne vom apuca de treabă. Aşadar subiectul de astăzi este acesta: ,,De ce trebuie să omorâm mădularele firii noastre pământeşti?”
1. În primul rând, trebuie să omorâm mădularele firii pământeşti, pentru că noi am murit şi am înviat împreună cu Cristos.
Porunca de a omorâ mădularele firii noastre pământeşti, vine după două expresii foarte importante: ,,dacă aţi murit împreună cu Cristos” şi ,,dacă, deci, aţi înviat împreună cu Cristos,” (2:20, 3:1) La moartea şi învierea noastră împreună cu Cristos, s-au produs nişte schimbări care nu mai sunt compatibile cu trăirea în firea pământească. Aceste două realităţi sunt exclusive: ori am murit şi am înviat cu Cristos, ori facem faptele firii pământeşti. Nu poate fi adevărată şi una şi alta. Cine a murit şi a înviat împreună cu Cristos, demonstrează aceasta prin faptul că îşi omoară mădularele firii pământeşti, iar cine n-o face, demonstrează că nu are nimic în comun cu Cristos, indiferent cât de religios s-ar ţinea.
Să medităm puţin asupra textului biblic: ,,Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru! Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuinţarea lor, şi Sunt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti, au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într-o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu Sunt de nici un preţ împotriva gîdilării firii pământeşti.” (2:20-23) Din totdeauna, omul a ştiut că apropierea lui de Dumnezeu implică o schimbare comportamentală. Să nu uităm, faptul că Pavel scrie această epistolă unei biserici care se confrunta cu pericolul iudaizatorilor evrei. Iudauzatorii afirmau că dacă vrei să fi plăcut lui Dumnezeu, trebuie să ai tăierea împrejur, să păzeşti sabatul, să nu mănânci carne, să nu te atingi de anumite lucruri necurate şi să respecţi o serie întreagă de datini, ritualuri şi tradiţii omeneşti. Pavel îi avertizează pe Coloseni, că schimbarea pe care o doreşte Dumnezeu de la noi, este mult mai radicală decât împlinirea unor reguli de genul:,, nu lua, nu gusta, nu atinge”. Astfel de reguli omeneşti, nu produc decât gâdilarea firii pământeşti, pe când Dumnezeu doreşte omorârea ei şi înlocuirea cu cea a lui Cristos. Întradevăr, fariseii erau campionii respectării regulilor şi poruncilor omeneşti, în timp ce firea lor pământească era neatinsă. Ei erau plini de răutate, prefăcătorie, lăcomie de bani, invidie şi alte păcate. Moartea noastră cu Cristos are ca scop omorârea firii pământeşti, nu gâdilarea ei. Dacă această omorâre nu se produce înseamnă că nici moartea noastră cu Cristos nu a avut loc.
,,Dacă, deci, aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Când Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă. De aceea, omorâţi mădularele voastre care Sunt pe pământ:” (3:1-5) Învierea noastră cu Cristos, trebuie să producă în noi o orientare spre lucrurile de sus nu spre cele de pe pământ, pentru că viaţa noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Dacă noi nu omorâm mădularele firii noastre care sunt pe pământ, înseamnă că nu am înviat împreună cu Cristos şi viaţa noastră nu este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.
Omorârea mădularelor firii pământeşti, menţionate de Pavel în Coloseni 3, nu este altceva decât un act de credinţă în Isus Cristos. Răspunsul la întrebarea, ce înseamnă a crede în Isus este să-ţi omori mădularele firii pământeşti. Neomorârea mădularelor firii pământeşti, este o dovadă de necredinţă în Cristos, şi fără credinţă lucrarea Sa de la calvar este zădărnicită.
De ce să-mi omor mădularele firii mele pământeşti? Pentru că aceasta este dovada cea mai clară a credinţei mele în lucrarea lui Cristos, dupăcum spune tot Pavel în Romani 6: ,,Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, şi să nu mai ascultaţi de poftele lui. Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădulările voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mădulările voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii. Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu Sunteţi sub Lege, ci sub har.” (11-14) Cea mai clară dovadă că cineva nu este sub lege ci sub har, este faptul că păcatul nu mai stăpâneşte peste viaţa lui.
2. În al doilea rând, trebuie să omorâm mădularele firii pământeşti, deoarece toţi cei care trăiesc în aceste păcate sunt numiţi fiii neascultării nu fiii lui Dumnezeu.
,,De aceea, omorâţi mădularele voastre care Sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli. Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate.” (3:5-7) Conform textului biblic, toţi cei care trăiesc în astfel de păcate sunt numiţi fiii neascultării. Între ei eram şi noi odinioară, când trăiam în aceste păcate. Dar dacă şi acum trăim tot în aceste păcate, ne ajută religia pe care o avem să ne numim altfel decât fiii neascultării? Să nu ne înşelăm fraţilor: toţi cei care trăiesc în astfel de păcate, sunt pierduţi, străini de Dumnezeu, în împărăţia întunericului, indiferent ce religie, botez sau biserică ar avea.
De ce trebuie să omor mădularele firii mele pământeşti? Pentru că aceasta este dovada cea mai clară că sunt copil al lui Dumnezeu, nu fiu al neascultării.
3. În al treilea rând, trebuie să omor mădularele firii pământeşti, pentru că cine trăieşte în aceste păcate atrage asupra lui mânia lui Dumnezeu.
,,De aceea, omorâţi mădularele voastre care Sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli. Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate.” (3:5-7) Cine trăieşte în astfel de păcate, nu poate să se aştepte de la Dumnezeu la altceva decât la mânie, dupăcum spune Pavel în Romani 1:18: ,,mânia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuri a oamenilor, care înăduşe adevărul în nelegiuirea lor”. Strâns legat de mânia lui Dumnezeu este judecata şi pedeapsa.
Unul din idolii moderni la care se închină creştinii de astăzi este ,,un dumnezeu” bun, îngăduitor, care nu se mânie, nu judecă şi nu pedepseşte niciodată. Nu acesta este Dumnezeul biblic. Dumnezeul biblic pedepseşte orice păcat care nu este aruncat asupra lui Cristos, şi pe oricine care trăieşte în păcat, zădărnicind astfel jertfa lui Cristos.
Dumnezeul biblic este un Dumnezeu nepărtinitor, dupăcum spune Pavel: ,,Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.” (3:11) Nu contează că eşti descendent direct din Avraam, sau dintr-un trib de canibali, nici că toată viaţa ai trăit în posturi prin mănăstiri sau printre comuniştii atei. Dumnezeu nu face diferenţă, când este vorba de păcat, între religioşi şi nereligioşi, între creştini şi atei, între baptişti şi musulmani. Plata păcatului este moartea pentru toţi deopotrivă. Singurul lucru care ne scoate înafara condamnării divine, este unirea noastră cu Cristos în moarte şi înviere, în vederea omorârii mădularelor omului vechi şi trăirea unei vieţi noi împreună cu Cristos.
De ce trebuie să omor mădularele firii mele pământeşti? Pentru că aceasta este dovada cea mai clară că viaţa mea se desfăşoară înafara mâniei lui Dumnezeu, în perimetrul în care dragostea Sa îmi devine eficientă.
În concluzie:
Iată argumentele pentru a omorâ mădularele firii noastre pământeşti: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, lăcomia, mânia, vrăjmăşia, răutatea, clevetirea, vorbele ruşinoase şi minciuna: Împlicarea noastră fermă în acţiunea de omorâre a acestora, demonstrează cel mai clar faptul că, noi am murit şi am înviat împreună cu Cristos, că noi nu mai facem parte dintre fiii neascultării şi că asupra noastră nu mai planează mânia lui Dumnezeu ci Bunătatea Sa.
Dacă ar fi să-l citez pe Ioan aş zice: ,,Copilaşilor păziţi-vă de idoli”. Păziţi-vă de a vă făuri un dumnezeu, care vă iubeşte şi vă aprobă, indiferent ce aţi face, sau în ce păcate aţi trăi. Feriţi-vă de a despărţi bunătatea lui Dumnezeu de dreptatea Sa. Să nu aveţi impresia că Dumnezeu vă va părtini, pentru faptul că faceţi nu ştiu ce pentru El.
Singurul lucru care ne scoate înafara mâniei lui Dumnezeu este credinţa în lucrarea lui Cristos. Lucrarea lui Cristos are în vedere izbăvirea noastră de păcat şi trăirea în neprihănirea Sa. Credinţa mea în Cristos este autentică dacă produce în mine moartea faţă de păcat şi învierea pentru neprihănire. Credinţă în Cristos înseamnă să mă consider aşa cum m-a declarat El, în lucrarea Sa de la cruce: mort faţă de păcat şi viu pentru Dumnezeu, şi să trăiesc ca atare. Credinţa în Cristos este autentică şi eficientă în măsura în care produce în mine omorârea mădularelor firii pământeşti şi trăirea în neprihănirea lui Cristos.

Anunțuri

Posted on August 4, 2012, in Predici scrise. Bookmark the permalink. 3 comentarii.

  1. Va multumesc foarte mult pentru ca m-ati luminat, fi-ti binecuvantat.
    Frate, va marturisesc sincer ca nu am acordat atat de mare importanta acestui subiect, adica recunosc ca nu prea am incercat sa ,,omor” aceste madulare si va marturisesc ca acum chiar imi pare rau pentru ca nu am vegheat in dreptul meu si asupra vietii mele.
    Sunt botezat de aproape o jumatate de an, am aproape 17 ani iar acum chiar sper si ma rog Domnului ca El sa imi curete mintea si sa ma ajute sa traiesc dupa voia Lui caci, sa fiu sincer am avut probleme cu controlul gandurilor in sensul ca o anumita perioada de timp mi s-a intamplat sa tot imi apara in mintea mea imagini pornografice, (caci inainte sa il cunsoc pe Domnul aceam probleme cu pornografia dar slava Domnului acum urasc acest gen de filme) insa ii multumesc Domnului pentru ca acum Dumnezeu ma ajutat sa imi controlez mai bine gandurile (inca mai am probleme cu agest gen de ganduri, recunosc, insa nu chiar atat de mari cum era inainte si sper ca prin ajutorul Domnului sa pot sa scap odata pentru totdeauna de aceste lucruri pacatoase pe care si le urasc la culme)

    Am inteles cu adevarat cat de important este sa stai aproape de Domnul si cat de periculos este sa urmezi indemnurile firii si ii rog pe cei care poate citesc ceea ce am scris acum sa nu se departeze niciodata de Domnul, ci sa caute mereu sa stea aproape de El. Binecuvantat sa fie Domnul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: